Pictura Botosani
Istoric geografic
Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (în Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare. Situat la confluenta drumurilor care uneau principalele resedinte domnesti ale Moldovei: Siret, Suceava, Hârlau si Iasi, într-un punct de legatura favorabila cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botosaniul a fost un târg cu rolul de principal centru de schimb si, concomitent, centru de mestesugari.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judet pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552). Municipiul Botosani îsi trage numele, potrivit unor cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei Botas sau Botasani este pomenit în documente foarte vechi înca de pe timpul lui Stefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei.
Cultura - muzee, literatura, teatru, arhitectura, pictura, sculptula, grafica
Casa memoriala "Nicolae Iorga", organizata în una din casele în care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua încaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto-documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. În alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata în ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datând din ultimele decenii ale secolului trecut.
Muzeul memorial "Octav Onicescu", înfiintat în octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii, redând imaginea unor încaperi intime matematicianului.
Muzeul judetean (Sectia de etnografie), cladirea este un valoros monument de arhitectura datând de la sfârsitul secolului al XVIII-lea si reprezentând casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii (agricultura, cresterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, apicultura), mestesugurile traditionale (torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce în prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei.
Ceramica de Cucuteni, ouale încondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu. Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie), monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913, prezinta în cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pâna în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului.
Galeriile de arta "Stefan Luchian", reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota.
